Gandurile lui Ghica pentru Boc

Iata ce spunea Ion Ghica in 1879 despre statul care intrebuinteaza banii imprumutati pentru finantarea de cheltuieli nefolositoare:

“Ii cheltuieste in acoperire de dificituri pricinuite in toti anii de o rea administratiune a finantelor, in plata de lefi la impiegati netrebuintosi, in plati de serviciuri iluzorii si de prisos, in cheltuieli nesocotite de uniforme bogate si de material prost si netrebuintos, in voiajuri si vizite si in misiuni fara scop; asemenea imprumuturi nu pot avea alt rezultat decat de a impovara pe tot anul pe contribuitori cu dari care nu le aduce nici un folos.  Asemenea imprumuturi sunt darapanatoare, impiedica si opresc progresul, apasa nu numai generatiunea de astazi, dar inabuseste chiar dezvoltarea generatiunilor viitoare”

…despre contractarea de imprumuturi pentru acoperirea deficitelor bugetare provocate de cheltuieli nerationale, nejustificate economic si neoportune, acestea conducand la sporirea poverii fiscale:

“Cand un guvern nu stie sa cumpaneasca cheltuielile dupa venituri, este obligat sau sa vanza din averea statului domenuri, sau trebuie sa alerge la imprumuturi; mijloace care toate se reduc [...] tot la sporire si impozite; si in adevar, de va alerga la vanzarea domenurilor, ele dau statului un venit, acel venit nemaiputand figura in buget, golul ce lasa trebuie acoperit cu adaos la impozite; de va avea recurs la imprumuturi, imprumutul fie cu amortizatie, fie consolidat, anuitatea sau renta figureaza in buget la coloana cheltuielilor si cere a fi acoperit in coloana veniturilor prin sporire de impozite. Orcum ne vom intoarce, tot sporire de impozite”

…consecintele nefaste pe care le au imprumuturile asupra economiei:

“Imprumuturile dau mijloace guvernelor nesocotite a cheltui veniturile viitorului, departeaza capitalurile de la agricultura si radica tarii mijloacele de esploatatiune si de imbunatatire, scumpesc dobanda banilor si maresc impozitele; marirea impozitelor saraceste pe contribuabili si mareste cheltuielile de productiune; marirea cheltuielilor de productiune scumpeste productele, scumpetea productelor imputineaza consumatiunea; si asa, cand ele nu sunt intrebuintate intr-un mod reproducator, cand nu infiinteaza izvoare noi de imbogatire, devin un obstacol pentru productiune si pentru consomatie, devin, prin urmare, un izvor de saracie si de mizerie”